Peste 500 de monede romane si bizantine au fost descoperite la Capidava in urma sapaturilor arheologice si a perieghezelor organizate in teritoriul capidavens. Acestea acopera intreaga perioada de locuire a cetatii, insa nu se esaloneaza uniform pe numeroasele faze de locuire aferente. Perioada Principatului (sec. I-III p.Chr.) este relativ saraca in descoperiri, fiind inregistrate mai putin de 50 de monede, dintre care majoritatea descoperite in afara perimetrului cetatii. Grupul cel mai numeros este format din monede romane tarzii, peste 200, si bizantine timpurii, 170.

    Analiza comparativa a ultimelor individualizeaza Capidava in tabloul general al provinciei, indicand valori importante ale circulatiei monetare (si, implicit, ale intensei activitati constructive locale) in timpul domniei lui Iustin I si, mai tarziu, a lui Iustin II. Argumentele numismatice furnizate sunt pertinente si in masura a explica lipsa mentionarii Capidavei de catre Procopius din Caesarea (in De aedificiis), atunci cand insiruie lista fortificatiilor dunarene refacute de catre imparatul Iustinian (a. 527-565 p.Chr.). Descoperirea unui follis de la Mauriciu (a. 594/5) intr-un context arheologic relevant plaseaza definitiv constructia castelului tarziu in ultimul deceniu al secolului al VI-lea sau inceputul celui urmator. in acelasi timp, descoperirea unei monede de la Heraclius, prima de acest fel la Capidava, reprezinta o noua borna cronologica pentru faza finala de locuire a cetatii romano-bizantine.

    Se adauga cca. 90 de exemplare din faza de reocupare a cetatii in perioada medio-bizantina. Acest dezechilibru se datoreaza in principal stadiului cercetarii arheologice, care nu a patruns inca in nivelul timpuriu de locuire a cetatii. Este de asteptat, asadar, ca viitoarele cercetari sa aduca o imbogatire substantiala a materialului numismatic din perioada romana timpurie, de altfel abundent in asezarile romane din Dobrogea.

    Cele cateva monede din etapele pentru care lipsesc informatiile privind locuirea cetatii aduc noi date interesante despre interesele politico-economice ale Imperiului Bizantin in zona fostei provincii Scythia, precum si o confirmare a pozitiei strategice a cetatii, urmarita inclusiv de administratia otomana, despre care avem informatii numismatice datand pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Andrei Gandila
Drd. Cabinetul Numismatic, Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR)

• 2007 – University of Florida, studii doctorale. Barbarians at the frontier c. 400-700. The numismatic evidence.
• 2004-2006 – Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie, Masterat: sectia Cultura si civilizatie greco-romana si arheologie. Dizertatia: Circulatia monetara in provinciile de la Dunarea de Jos in secolele VI-VII.
• 2000-2004 – Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie, specializarea istorie veche si arheologie. Teza de licenta: Circulatia monedei bizantine in Dobrogea in secolele VI-VII.
• 2001 – 2006 participare la expeditii arheologice in cetatea romano-bizantina de la Capidava, jud. Constanta (2001-2006), Rosia Montana, jud. Alba (2004) si Muro Leccese, Italia (2006).

Publicatii:

• Sixth to Seventh Century Coin Circulation in Dobrudja, in Cercetari Numismatice, 9-11, 2003-2005, pp. 109-166.
• Early Byzantine Capidava – the Numismatic Evidence, in Cercetari Numismatice, 12-13, 2006-2007, p. 105-130.
• A stater of king Pharzoius found in southeastern Romania, in Cercetari Numismatice, 12, 2006, pp. 103-109 (in colaborare cu dr. Ernest Oberländer-Tarnoveanu).
• Greek Imperial, Roman, Byzantine and Ottoman Coin Finds at Capidava (1966-2006) in the Collection of the National History Museum of Romania, in Pontica, 40, 2007, pp. 607-623.
• Face value or bullion value? Early Byzantine coins beyond the Lower Danube border, in Byzantine coins in Central Europe between the 5th and the 10th Century, ed. Marcin Woloszyn, sub tipar.
• Some Aspects of the Monetary Circulation in the Byzantine Province of Scythia during the 6th and 7th century, in Acta Musei Varnensis VI, 2008, sub tipar.