Capidava
Capidava - Versiune in limba romana Capidava - English version
Prezentare generala Toponimul Capidava Istoricul Cercetarilor Obiective arheologice Unitati militare Territorium Capidavense Obiective turistice in zona Capidavei Personalia Numismatica Bibliografia Capidavei Publicatii recente Abrevieri Glosar de termeni Linkuri Galerie foto
CONTACT:
conf.dr. Ioan I.C. OPRIS; ioan_opris@yahoo.com ioan.opris@capidava.ro

Prezentare    |      Colectiv de cercetare    |     Drumuri de acces     |     Planul cetatii

NOU! - CAPIDAVA 2015

    Consiliul Judetean Constanta este câstigatorul si totodata beneficiarul unui proiect de restaurare cu fonduri ale UE, intitulat Restaurarea, consolidarea, protectia, conservarea si punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava. Proiectul apartine Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5, Domeniul major de interventie 5.1. El este unul de mare complexitate, cu implicatii multiple si pe termen lung, în afara celei strict financiare (o valoare de cca 74 milioane lei); el antreneaza parteneri, responsabilitati, considerente de ordin stiintific si cultural, turistic si, mai presus de orice, presupune interventia, actiunea responsabila asupra unui monument de valoare exceptionala pentru frontiera romana si bizantina a Dunarii de Jos.

    Capidava reprezinta astazi una dintre cetatile cu cea mai mare notorietate pentru frontiera romana a Dunarii de Jos, atât pe plan national, cât si international. Cercetat fara întreruperi majore începând din 1924 sub conducerea lui Grigore Florescu, Radu Florescu (dupa 1960) si Ioan C. Opris (din 2004), monumentul se pastreaza perimetral. Exceptie face latura dinspre Dunare, afectata înaintea sapaturilor arheologice de cariera în care se exploata masivul de calcar pe care a fost ridicata cetatea. Cu o istorie milenara, între bellum Dacicum al lui Traian la începutul sec. II si sec. XI, când invazia pecenega pune capat locuirii bizantine si apararii Dunarii în vadul de la Capidava, monumentul are ziduri de incinta impunatoare, pastrate din vechime, si care (înaintea restaurarii!), atingeau pâna la 6 metri (la jonctiunea curtinei C cu turnul 2).

    Nevoia interventiei asupra monumentului, ai carui paramenti au fost reparati sau completati în mai multe rânduri, dupa degajarea lor de catre Gr. Florescu, înaintea celui de-al doilea Razboi Mondial, era indiscutabila. La fel, nevoia de a asigura sitului un spatiu modern de expunere a rezultatelor cercetarii, de depozitare si de valorificare culturala. Vechiul local al muzeului de sit de la Capidava, care functionase dupa 1990 în cladirea fostei scoli locale, fusese redistribuit si amenajata aici o capela pentru sat (2001) de catre proprietarul de drept, Consiliul Judetean Constanta.

    Ca urmare, cercetarea arheologica preventiva s-a desfasurat mai întâi extra muros, în zona în care urma sa fie amplasat centrul de informare turistica, respectiv caile de acces de lânga DJ 223. Ea a cuprins un numar de 11 puncte distincte la Capidava în 2015. Fie si amintind aici doar rezultatele obtinute extra muros, în zona centrului de informare turistica, între lunile aprilie si noiembrie (17.04 – 12.11.2015), acestea vorbesc de la sine despre amploarea si însemnatatea cercetarii arheologice preliminare punerii în opera a proiectului: pe o suprafata de cca. 1800 mp au fost identificate un numar de 375 de complexe arheologice, reprezentând 186 de morminte de inhumatie, 133 de gropi de diferite forme si functiuni, 28 de fragmente de ziduri realizate din piatra legate cu pamânt, 5 structuri de locuire, 2 structuri de combustie, 7 vetre exterioare si 11 santuri folosite pentru drenaj.

    În ceea ce priveste cetatea si spatiul interior (intra muros), alte noua cercetari arheologice distincte, punctuale, au fost distribuite succesiv, în functie de nevoile comunicate de catre constructor si arhitecti: curtinele A si B (mai-iulie 2015), curtina C (iulie-septembrie 2015) si biserica paleocrestina (iulie-septembrie 2015), curatarea curtinei medio-bizantine (iulie 2015), turnul nr. 9 – obiectivul cx 05 (iulie 2015), turnul de poarta nr. 7 (august-septembrie 2015), turnul belvedere (iulie-august 2015), curtina G intra muros (august-octombrie 2015), turnul nr. 8 si curtinele I-J (septembrie-octombrie 2015). Celor de mai sus li se adauga portul cetatii, cercetat în cursul lunilor august-octombrie 2015. Suprafata totala însumata a acestor noua puncte este de 1332 mp. Rapoartele preliminare ale acestor cercetari vor fi publicate în Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2015, editata de Institutul National al Patrimoniului si Comisia Nationala de Arheologie, sub egida Ministerului Culturii.

    Colectivul a fost format din conf.dr. Ioan Carol Opris (Univ. din Bucuresti, coordonator stiintific al sitului), prof.dr. Zeno Karl Pinter (Univ. Lucian Blaga, Sibiu), dr. Claudia Urduzia (Muzeul Brukenthal, Sibiu), dr. Irina Achim (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Academia Româna), dr. Catalin Dobrinescu (MINAC), Tiberiu Potârniche (MINAC), Vitalie Bodolica (MINAC), dr. Marius Lascu (MINAC), dr. Radu Petcu (MINAC), dr. Alexandru Ratiu (MNIR), drd. Mihai Duca (Univ. din Bucuresti), Radu Balanescu (MNIR). Acestora de mai sus li s-au adaugat masteranzi si studenti: Ingrid Linda Levei, Elisabeta Toader, masterande ale Universitatii “Lucian Blaga" Sibiu, Catalin Sîrbu masterand la Universitatea din Bucuresti. Analiza antropologica si de bio-arheologie pentru descoperirile din necropola este asigurata de dr. Beatrice Kelemen si drd. Claudia Radu (Universitatea "Babes-Bolyai"/ Institutul de Cercetari Interdisciplinare în Bio-Nano-Stiinte/Centrul de Biologie Moleculara). Pentru documentarea aeriana cu ajutorul dronei, am beneficiat la început de sprijinul dr. Dan Stefan si apoi a ing. Daniel Costea (filmarecudrona.ro), care ne-a furnizat fotografii de înalta rezolutie si filmare 4K, cu posibilitatea de modelare 3D.

    Ioan C. OPRIS
    coordonator stiintific - Santierul arheologic Capidava


Imagine aeriana, Ing. Daniel Costea, filmarecudrona.ro, datata 27 oct 2015

Schita proiect - proiectant SC Abral ArtProduct SRL

Schita proiect - proiectant SC Abral ArtProduct SRL
 


CAPIDAVA REDIVIVA - 2009 - Aici gasiti materiale cu privire la evenimentul CAPIDAVA REDIVIVA - 2009

Prezentare

    La aproape 20 de km. in aval de Cernavoda, Dunarea face o mare cotitura, marginita pe dreapta de peretii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stanga de malul impadurit ca o perie al Baltii Ialomitei, luandu-o mai intai spre nord-est, apoi spre nord ca sa se mai intoarca inca o data spre nord-vest. O data facut acest urias ocol, in care fluviul a ros adanc din faleza de calcar a malului Dobrogean, albia se ingusteaza drastic si stim ca, de asemenea fundul fluviului se inalta, asa incat vara, cand apa scade de caldura, vapoarele nu mai pot trece. In fundul marii cotituri sta pitit, intr-un soi de gavan, satul actual Capidava, care si-a luat numele recent de la cetatea romana ale carei ruine il strajuiesc de pe un pinten stancos situat la SSE de sat. De acolo, de langa cetate, apusurile de soare, cand astrul moare in apele Dunarii, moarandu-i undele in toate nuantele curcubeului, se vad ca adevarate simfonii de culori si de lumina.

    Imperiul roman ajunsese la Dunare inca din anul 14 d. Chr., cand generalul Aelius Catus a si intreprins o expeditie dincolo de fluviu pentru a-i tine la respect pe neastamparatii daci si pe proaspetii lor aliati, sarmatii. Dar legiunile nu-si desfasurasera efectivele decat pana la Durostorum, nordul Dobrogei de astazi fiind lasat in seama fortelor regilor sapaei, aliatii si protejatii romanilor, ajutati de fortele pe care le comanda Praefectus Orae Maritimae (comandantul litoralului). In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. Soarta schimbatoare a acestor expeditii, efectul de dezorganizare pe care doua infrangeri succesive l-au avut, au impiedecat un efort sistematic de fortificare si garnizonare a malului Dunarii.

    Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana formata, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decat o veriga dintr-un sistem cuprinzand inca multe altele intre care trebuie amintite fortificatiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul a fost prevazut si cu o instalatie portuara, cuprinzand un cheu, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Acest cheu era de fapt principala dotare a unei statii a flotei Classis Flavia Moesica a carei principala baza fusese stabilita la Noviodunum. Spre E si NE de cetate se intindea cimitirul tumular cu morminte de incineratie, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modest garnisite. Nu stim in ce masura fortul traianeic a avut un rol de jucat in cadrul episodului moesic din toamna primului an al primului razboi dacic (101 d. Chr.) cand a avut loc si marea batalie de la Adamclisi. Oricum el si-a indeplinit, in continuare, functia de garda a fluviului si a vadului de la Capidava, se pare ca fara rea multe probleme, in afara de schimbarea trupei de garnizoana, dupa 243 cand Cohors I Ubiorum este inlocuita cu Cohors I Germanorum civium romanorum, pana la sfarsitul sec. III d. Chr.

       Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

    Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului.

    Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana. Castrul, situat langa un vad de trecere a fost construit de detasamente din Legiunea V Macedonica si Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. Tabula Peutingeriana ne ofera date exacte privind distantele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distante coincid cu distantele dintre localitatile actuale Hinog - Capidava si Capidava - Harsova. In verificarea tabulei vine descoperirea unui stalp miliar in localitatea Seimenii Mici care da distanta de 18000 de pasi de la Axiopolis la Capidava adica 27 de km.
sus

Colectiv de cercetare:
- Conf.univ.dr. Ioan I.C. OPRIS (Seminarul de Arheologie "Vasile Pârvan", Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti) - sapaturi în sectoarele III si VI intra muros - asigura coordonarea stiintifica generala a santierului;
- Dr. Catalin DOBRINESCU (Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta) - coordoneaza sapaturile extra muros în sectorul X – necropola medio-bizantina;
- Tiberiu POTARNICHE (Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta), Conf.dr. Ioan I.C. OPRIS (coord.) sapaturi în sectorul de est al cetatii (sectoarele II, IV, V intra muros);
- Dr. Irina ACHIM (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, Bucuresti) - coordoneaza sapaturi în sectorul I intra muros, zona bisericii romano-bizantine;
- Dr. Alexandru RATIU (Muzeul National de Istorie a României, Bucuresti), Drd. Mihai DUCA (UB - FI), Radu BALANESCU (MNIR) - coordonare sapaturi în sectorul VII intra muros, Principia romana târzie;
- Prof.univ.dr. Zeno Karl PINTER, Dr. Claudia URDUZIA (Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu/ Muzeul National Brukenthal, Sibiu) - coordonare sapaturi în sectorul VIII extra muros;
- Dr. Andrei GANDILA (Assistant Professor of History, University of Alabama in Huntsville, USA) - expertiza numismatica;
- Conf.univ.dr. Cornel BELDIMAN (Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti) - cercetari analitice paleotehnica, analizele traseologice pe utilajul de os descoperit (nu lucreaza in teren);
- Dr. Beatrice KELEMEN, Drd. Claudia RADU (Facultatea de Biologie si Geologie – Institutul de Cercetari Interdisciplinare în Bio-Nano Stiinte, Centrul de Biologie Moleculara, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca) – expertiza bio-antropologica
- Dr. Dan STEFAN, Dr. Maria Magdalena DUTESCU - participare la proiectul de cartare si cercetare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense, GIS Capidava.

Cercetarile arheologice sistematice de la Capidava se desfasoara anual in regim de santier-scoala, cu participarea studentilor, masteranzilor si doctoranzilor (in practica arheologica) de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Ovidius" din Constanta, Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti.
sus


Drumuri de acces

map    Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean inalt al Dunarii, la jumatatea distantei intre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A – A2 – 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C inspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmand DJ 223, fie venind dinspre Harsova (prin intersectia de la Hanul Morilor – Tichilesti – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni – Dunarea – Capidava). Soseaua dinspre Harsova nu prezinta probleme, aflandu-se intr-o stare foarte buna. in schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea in satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamant, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008.

    La iesirea din sat, trebuie, insa, urmat drumul spre Silistea (intrucat cea de-a doua portiune afectata de alunecarile de teren nu a putut fi reparata). La jumatatea distantei intre cele doua comune apare o noua intersectie, de unde turistii vor merge spre stanga, pentru a reintra pe DJ 223. Aceasta “bretea” de legatura cu DJ 223 se prezinta intr-o stare excelenta, fiind si ea integral asfaltata in 2008. De aici, mai departe, spre Dunarea si Capidava! La intrarea in satul Capidava, pe terasa inalta a Dunarii, apar zidurile masive ale cetatii romane si bizantine, ridicate pe un masiv de calcar care strajuieste si astazi apele batranului Danubiu!

sus



Planul cetatii

Planul cetatii

sus
Copyright © 2007-2009, www.capidava.ro, Toate drepturile rezervate
Site dezvoltat de EEU Software Warning
Warning

   This software is protected by copyright law and international treaties. Unauthorized reproduction or distribution of any information contained in this website may result in severe civil and criminal penalties, and will be prosecuted to the maximum extent.

   However, information from capidava.ro may be reproduced in a website, e-zine, CD-ROM, book, magazine, etc. so long as the above information is included in full, including the link back to this website. Please e-mail at ioan.opris@capidava.ro , before using any information.